Mănăstirea Văratec

Ziduri masive din piatră închid o incintă unde se află Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (biserica principală), stăreția și clădirile administrative (aflate în clădirile de pe latura nordică a incintei) și Muzeul mănăstirii, unde fusese anterior Atelierul „Regina Maria” (aflat în clădirea de pe latura sudică). Incinta monahală este înconjurată de satul mănăstiresc, alcătuit din casele tradiționale țărănești, care se înșiră pe ulițe înguste, unde locuiesc maicile.

Ansamblul Mănăstirii Văratec a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, fiind alcătuit din următoarele 5 obiective : Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – datând de la începutul secolului al XIX-lea, Turnul clopotniță de poartă – datând din secolul al XIX-lea, Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” – datând din 1844, cu adăugiri în jurul anului 1880, Biserica „Schimbarea la Față” – datând din 1847 și Chiliile – datând din secolele XIX- XX.

Zidirea bisericii de la Mănăstirea Văratec a fost terminată în anul 1812, dar abia în anul 1841 a fost sfințită, după zugrăvirea ei cu pictură.

În anul 1839, domnul Mihail Sturdza al Moldovei hotărăște ca Mănăstirea Văratec să fie independentă de celelalte mănăstiri și schituri din zonă, obștea de maici putând să se îngrijească și să hotărască independent cele de folos mănăstirii.

Mai multe soții de boieri au donat moșii acestui așezământ monahal: logofeteasa Elencu Paladi, maica Elisabeta Balș, născută cu numele de Zoe Rosetti, și căsătorită cu logofătul Teodor Balș, și maica Safta Brâncoveanu (1778 – august 1857). În fața bisericii se află statuia de bronz a Saftei Brâncoveanu, care a ctitorit o parte din cele de folos mănăstirii. Statuia a fost lucrată de sculptorul Ion Jalea, în anul 1935.

Începând din anul 1962 se derulează importante lucrări de consolidare, restaurare și renovare atât la cele trei biserici, cât și la arhondaric și la unele clădiri din Mănăstirea Văratec.

În diferite perioade, la Mănăstirea Văratec au viețuit mai mulți teologi și oameni de cultură. Printre acețtia sunt de menționat următorii: poeta Veronica Micle, protosinghelul Nicodim Măndiță, episcopul Partenie Ciopron, arhimandritul Bartolomeu Anania și academicianul Zoe Dumitrescu-Bușulenga.

În anul 1960 s-a înființat în cadrul Mănăstirii Văratec, în clădirile de pe latura stângă, Colecția de artă veche bisericească de la Mănăstirea Văratec. Colecția conține un bogat patrimoniu de obiecte de cult și icoane străvechi pictate în tempera pe lemn, datând din secolul al XV-lea și care îl înfățișează pe Sf. Nicolae sau pe Arhanghelii Mihail și Gavril, aduse de la Mănăstirea Râșca, Fălticeni.